Ce fac?….ce-mi place!
Cati dintre noi putem raspunde asa (sincer)?
Chiar m-as bucura sa-mi raspundeti… sper ca raspunsurile voastre sa-mi schimbe parerea!
Exista intrebari si exista raspunsuri!
Cea mai importanta intrebare pe care mi-am pus-o (pana acum, va tin la curent): Ce vreau sa fac?
Si asta s-a intamplat la 21 de ani. Lucky me! Nu e meritul meu ca a aparut aceasta intrebare; nici macar raspunsul nu e meritul meu. Toti ne-am pus aceasta intrebare cel putin o data in viata! Si toti am avut un raspuns! Meritul meu este ca am avut nebunia sa-l pun in practica! La nebunia asta frumoasa va invit.
Asa ca, daca ati uitat raspunsul… sau mai curand nu ati avut curajul sa-l urmati, ce ziceti de un ceai cald, timp pentru crearea planului si “vant din pupa”?
Eu fac ce-mi place. Sefa nu-mi da termene limite, ma coordoneaza discret. Teancul de lucrari se reduce sau e eliminat cand eu hotarasc ca s-a strans prea mult. Ei bine, da sunt un roman adevarat si am zilele mele de hei-rup.
In plus, am o colega care ma ajuta (si pe care o ajut si eu, dar ajutorul ei e substantial mai mare). Am initiat sistemul de arhivare si colega mea il continua cu succes. Uneori ma duc sambata la serviciu si muncesc cateva ore. E mult mai liniste si am mai mult spor.
Ar fi frumos sa infiintam un club al oamenilor care fac ce le place! Vorbeam ieri cu cineva si-mi povestea despre cunostinte care “abia asteapta sa iasa la pensie” – desi mai au peste 10 ani! trebuie sa aiba o viata tare trista, mergand zi de zi la serviciu cu gandul la momentul in care vor scapa de el!!!!